Am absolvit. Ce urmează acum?
Ca student, fiecare dintre noi s-a imaginat măcar o dată practicând meseria sa de vis. Câți dintre noi știm însă ce abilități ne sunt necesare pentru a ne îndeplini acel vis? Care este obstacolul de care ne lovim când părăsim băncile facultății? Ce caută de fapt angajatorii la tinerii absolvenți?
În acest articol, studenții și tinerii angajați vor afla:
- care sunt limitările facultății în ceea ce privește dezvoltarea de “soft skills”
- ce abilități se află în topul angajatorilor
- ce putem face noi ca să micșorăm decalajul dintre acestea două
A fi sau a nu fi student
Opțiunea de a urma o facultate este considerată uneori “esențială” pentru multe joburi. Însă, în anumite momente, trebuie să ne întrebăm sincer: Este facultatea un efort suficient pentru a ajunge unde vreau în viață?
“A absolvi o facultate” nu echivalează cu “a fi un angajat bun”. Cursurile construiesc baze teoretice, cunoștințe pe care ulterior învățăm să le punem în practică. Latura umană este lăsată pe locul doi, iar individualitatea fiecăruia este văzută ca o extensie a teoriei învățate. În consecință, dezvoltarea pe plan personal nu poate fi cuantificată, lansând absolvenții pe piața muncii asemenea unor puzzle-uri cu piese lipsă (Gruzdev et al., 2018).
Conceptul de “soft skills” are multiple definiții. Cercetătorului canadian, Serge Harvey, le clasifică drept abilități orientate către interacțiunile umane, care aplică inteligența emoțională. Aceste abilități au fost divizate în 4 categorii, conform imaginii.
Spre deosebire de abilitățile clasice, “hard skills”, precum cunoașterea limbajelor de programare și a formulelor chimice, “soft skills” sunt abilități transferabile. Astfel, indiferent de domeniul în care lucrăm, putem folosi aceste resurse pentru a funcționa mai eficient și a ne crea un ambient plăcut.
Profilul unui angajat valoros
În articolul despre viitorul muncii a fost prezentat topul calităților pe care le caută un angajator: flexibilitatea, productivitatea, eficiența și completarea unor stagii de practică/internship.
Cercetările recente s-au axat pe importanța gândirii critice în domenii precum administrație publică, educație, turism și sănătate (Penkauskienė et al., 2019). Același studiu a relevat că angajații care demonstrează un nivel înalt de analiză critică și abilități de evaluare se ghidează după o etică de muncă sistematică și au mai multă încredere în propriile forțe. Încrederea în sine înglobează aspecte personale și profesionale, precum onestitatea și respectul reciproc, scăzând șansele ca un angajat să accepte o decizie injustă. Alături de aceste aspecte, încrederea în sine este corelată cu dorința de învățare continuă, maximizare a capacităților proprii și ambiția de a deveni mai bun.
Nu în ultimul rând, responsabilitatea socială este favorizată de angajatori din prisma unei comunicări eficiente și a înțelegerii reciproce, ce definesc un mediu profesional.