Cum facem față epuizării profesionale (burnout)?
Fără îndoială, burnout (sau epuizarea profesională) este un termen tot mai prezent în agenda de discuții a omului contemporan. „Traversez un episod de burnout.” este o formulare pe care o auzim adesea în medii profesionale, academice, sociale sau cotidiene, dar care poate fi de cele mai multe ori înșelătoare. Fiind prezent la o scară atât de largă, modul în care un individ fără documentație își atribuie eticheta de burnout, poate conduce la interpretări greșite sau eronate ale conceptului. Din acest motiv, articolul de astăzi își propune să clarifice ce reprezintă burnout-ul, cum poate acesta să fie identificat și cum ar putea acționa un individ pentru a preveni sau remedia un episod de epuizare profesională.
În articolul „Prevention corner: Preventing burnout in psychology graduate students and professionals”, Shana Ingram atrage atenția încă de la început asupra faptului că nu este neobișnuit ca un individ să experimenteze episoade de stres sau oboseală, mai ales dacă traversează perioade încărcate la muncă sau acasă. Semnalul de alarmă este tras în momentul în care simptomele devin din ce în ce mai accentuate și suficient de severe pentru a-i afecta performanța de zi cu zi. Aceasta menționează că o persoană care se confruntă cu un sentiment permanent de epuizare, își pierde interesul pentru lucrurile care odinioară îi aduceau plăcere [1].
Ce înțelegem prin epuizarea profesională?
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, epuizarea profesională (burnout) este un sindrom rezultat din stresul acumulat la locul de muncă, care nu a mai reușit să fie gestionat de către individ. Burnout este caracterizat de trei dimensiuni principale: un sentiment pronunțat de epuizare sau lipsă de energie, crearea unei distanțe mentale între persoană și locul de muncă sau prezența constantă a unor sentimente negative vizavi de locul de muncă, precum și reducerea substanțială a eficacității [2]. Burnout-ul se poate întâmpla oricui, dar prevalența cea mai ridicată de apariție este în rândul studenților, mai ales a celor absolvenți, și a profesioniștilor care lucrează în medii stresante (ex: cum este cel medical), cu un ritm alert de îndeplinire a termenelor limită (ex: cum este cel corporativ) [1].
Cum ne dăm seama că avem burnout?
Epuizarea profesională constă în semne și simptome de natură fizică, emoțională și mentală. Epuizarea fizică este evidențiată prin: energie redusă, oboseală cronică, slăbiciune, dureri frecvente de cap, greață, tensiune musculară, dureri de spate, tulburări de somn și predispoziție crescută către apariția unor boli. Epuizarea emoțională implică: sentimente de depresie, neajutorare, creșterea stărilor afective negative (ex: furie, nervozitate sau iritabilitate) și scăderea celor pozitive (ex: bunăvoință sau amabilitate). Epuizarea mentală poate implica nemulțumiri sau atitudini negative vizavi de propria persoană, locul de muncă sau viață în general. Totodată, implică și comportamente de retragere, cum ar fi absenteismul de la locul de muncă [3].
De asemenea, într-un articol publicat de Scena9, Sebastian Armean, medic specialist psihiatru la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca și asistent universitar, ne îndeamnă să ținem cont de faptul că burnout-ul nu este asociat strict cu mediul profesional. Acesta trebuie înțeles ca un proces larg răspândit, fiind prezent și în contexte sociale, deoarece fiecare individ are o limită a toleranței, iar când aceasta e depășită, persoana poate claca ușor. Pe această cale, Sebastian Armean sfătuiește indivizii să fie conștienți de propriile limitări, mai ales în plan profesional: „Dacă primești 100 de sarcini și nu știi să refuzi, deja este o problemă” [4].
Cum putem face față epuizării profesionale (burnout)?
Este mult mai dificil de depășit un episod de epuizare odată experimentat. Din acest motiv, majoritatea măsurilor și practicilor de remediere sunt orientate în etape de prevenție [1]. Astfel, am realizat o listă cu patru sfaturi de prevenție a burnout-ului, cu recomandarea de a consulta și cartea „Burnout. Strategii pentru prevenirea epuizării profesionale”, scrisă de Jorg Fengler.
1.Planificarea. Multe resurse care oferă sfaturi de prevenire a epuizării, se concentrează pe etapa de planificare. Acestea recomandă setarea unor pași mărunți de acțiune sau setarea unor obiective realiste în plan profesional, care să țină cont și de perioadele de relaxare. Aici un rol important îl joacă și sistemul de recompense și de sprijin activ pentru menținerea optimismului [1].
2.Conștientizarea deplină a prezentului (mindfulness). O metodă utilă în atenuarea simptomatologiei burnout-ului. Exercițiile de mindfulness sunt utile pentru depășirea anxietății, întrucât permite oamenilor să fie conștienți de gândurile și sentimentele pe care le au, fără a se angaja într-o autocritică dăunătoare.
3.Armonia mișcării. Orice formă de sport contribuire la o ameliorare imediată a bunăstării psihice. Fiecare individ are libertatea de a-și alege ce formă de mișcare își dorește să practice, fie că vorbim de dans, gimnastică sau yoga, fie de încetinirea ritmului vieții, grădinărit sau plimbări regulate în natură [5].
4.Centrarea asupra unui singur lucru. Aceasta se află în antiteză cu fenomenul „multitaskingului”, considerat de numeroși oameni ca fiind o aptitudine deosebită, dar care nu duce de fapt la o creștere a performanței, ci la o agitație sau creștere a numărului de greșeli. Centrarea asupra unui singur lucru ajută individul să-și înțeleagă mult mai bine emoțiile, să intre în starea de flux, să își regăsească liniștea și calmul, chiar și în perioadele stresante [5].
Întrebarea EvoCariera:
Ai avut până acum un episod de burnout? Și dacă da, ce tehnici ai aplicat pentru a-l depăși?
Surse consultate:
[1] Society of Group Psychology and Group Psychotherapy: Prevention corner: Preventing burnout in psychology graduate students and professionals [link: ];
[2] American Psychological Association: Burnout and stress are everywhere [link: ];
[3] World Health Organization: Guidelines for the Primary Prevention of Mental, Neurological and Psychological Disorders. 5. Staff Burnout [link: ];
[4] Scena9: Artă pe rețetă, împotriva burnout-ului [link: ];
[5] Jorg Fengler. Burnout. Strategii pentru prevenirea epuizării profesionale, trad. din germană de Doina Fischbach, București, Ed. Trei, 2016, p. 39, pp. 58-59.